1. Doamne, ne-ncetat Te lăudăm,
și când mergem și când stăm,
și când sufletu-i mâhnit,
Tu și-atunci să fii slăvit!

R: Te slăvim, slăvim,
veşnic Te slăvim!

2. Doamne, ne-ncetat Te preamărim,
şi când mergem sau venim,
și când luptele-s în toi,
și când nu avem război!

3. Doamne, vrem să fim cum ne doreşti,
ca în slăvile cereşti,
să fim vase-n mâna Ta,
să-Ţi putem cu foc cânta!

I: Cântările Harului, volumul 18 cântarea 146